Uniunea Europeană va impune sancțiuni împotriva mai multor oameni de afaceri moldoveni acuzați că au destabilizat situația din țară. Se așteaptă ca o listă cu aceștia să apară până în iunie, când la Chișinău va avea loc summitul Comunității Politice Europene. În 24 aprilie, la Luxemburg, miniștrii de externe ai UE au ajuns la un acord politic în acest sens. A doua zi, la o conferință de presă la Chișinău, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a numit această decizie drept una dintre cele cheie pentru țara noastră. Totodată, numele din lista sancțiunilor nu sunt deocamdată anunțate.
La ședința Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles, din 20 februarie, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a cerut Uniunii Europene să încludă în lista neagră „politicienii și oligarhii corupți care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizeze Moldova”, să le înghețe bunurile și să nu le elibereze vize. Popescu a îndemnat UE să ia o atitudine fermă, menționând că astfel de acțiuni împiedică progresul și prejudiciază grav economia țării.
Dar, după cum a scris agenţia Bloomberg în martie, impunerea unor astfel de sancțiuni este îngreunată de anumite bariere juridice. Și iată că în 24 aprilie, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE au ajuns la un acord politic în acest sens.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Deci, noutatea cea mai mare este că ieri, miniştrii de Externe ai UE, în cadrul Consiliului Afacerilor Externe, au adoptat baza legală necesară pentru ca UE să poată sancţiona persoane şi entităţi care încearcă să destabilizeze R. Moldova”.
Potrivit lui Nicu Popescu, Uniunea Europeană va veni cu o listă concretă de sancțiuni deja în timpul apropiat. Întrebat de jurnaliști despre „ce dovezi, pe lângă declarații politice, a prezentat Republica Moldova în Parlamentul European, care săptămâna trecută a votat pentru aplicarea sancțiunilor, în sprijinul acuzațiilor că anumite persoane vor într-adevăr să destabilizeze situația din Moldova?”, Popescu a răspuns evaziv.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Aceste decizii sunt luate de UE, sau în cazul Declaraţiei Parlamentului European parlamentarii europeni votează aceste declaraţii ale Parlamentului European. Sunt nişte decizii luate de către statele membre ai UE care în viitorul apropiat vor veni cu precizările necesare privind persoanele care vor fi incluse în lista de sancţiuni a UE”.
Jurnaliştii nu au primit răspuns nici la întrebarea au fost oare o tentativă de destabilizare protestele organizate în 2016 de PAS, Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Nostru şi PSRM, când protestatarii au luat cu asalt Parlamentul, şi drept urmare unii polițiști au avut de suferit.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Eu nu am ce să comentez la această constatare care nu mi se pare o descriere corectă a situaţiei. Ceea ce pot să vă spun eu este că astăzi R. Moldova este ţinta unor atacuri hibride. Există indivizi care au furat foarte mulţi bani de la fiecare cetăţean al R. Moldova şi utilizează aceşti bani şi aceste fonduri pentru a aduce violenţa pe străzile noastre”.
La rândul lor, organizatorii recentelor mitinguri antiguvernamentale au subliniat în repetate rânduri că aceste proteste sunt pașnice, acuzând autoritățile și Poliția că obstrucționează libertatea de exprimare a cetățenilor. Forţele de ordine și reprezentanţii Puterii, la rândul lor, au declarat că au prevenit tentative de destabilizare.
În ceea ce privește sancțiunile UE împotriva mai multor oameni de afaceri moldoveni, potrivit portalului EUobserver, în 24 aprilie, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE un proiect de sancțiuni împotriva bussinesmanilor moldoveni care, potrivit publicației, încearcă să răstoarne Guvernul pro-vest de la Chişinău.
La rândul său, portalul European Pravda, citând EUobserver, scrie că proiectul de sancțiuni de 14 pagini prevede interdicția de intrare în UE și înghețarea activelor pentru „subiecții sau entităţile” care „amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova”. Proiectul încă nu dă numele persoanelor care vor fi supuse sancțiunilor UE. Totuși, potrivit publicației, în listă ar trebui să fie cel puțin două nume: Ilan Shor, fondatorul și donatorul partidului cu același nume, care, după cum sa indicat, stă în spatele protestelor antiguvernamentale, și Vladimir Plahotniuc, un oligarh care a fost acuzat de influență din umbră asupra autorităților moldovene, scrie European Pravda. Ilan Shor a calificat sancțiunile care i-au fost impuse anterior la îndemnul autorităților moldovene drept represalii politice. Autoritățile neagă aceste acuzații.Uniunea Europeană va impune sancțiuni împotriva mai multor oameni de afaceri moldoveni acuzați că au destabilizat situația din țară. Se așteaptă ca o listă cu aceștia să apară până în iunie, când la Chișinău va avea loc summitul Comunității Politice Europene. În 24 aprilie, la Luxemburg, miniștrii de externe ai UE au ajuns la un acord politic în acest sens. A doua zi, la o conferință de presă la Chișinău, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a numit această decizie drept una dintre cele cheie pentru țara noastră. Totodată, numele din lista sancțiunilor nu sunt deocamdată anunțate.
La ședința Consiliului Afaceri Externe al UE de la Bruxelles, din 20 februarie, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a cerut Uniunii Europene să încludă în lista neagră „politicienii și oligarhii corupți care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizeze Moldova”, să le înghețe bunurile și să nu le elibereze vize. Popescu a îndemnat UE să ia o atitudine fermă, menționând că astfel de acțiuni împiedică progresul și prejudiciază grav economia țării.
Dar, după cum a scris agenţia Bloomberg în martie, impunerea unor astfel de sancțiuni este îngreunată de anumite bariere juridice. Și iată că în 24 aprilie, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE au ajuns la un acord politic în acest sens.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Deci, noutatea cea mai mare este că ieri, miniştrii de Externe ai UE, în cadrul Consiliului Afacerilor Externe, au adoptat baza legală necesară pentru ca UE să poată sancţiona persoane şi entităţi care încearcă să destabilizeze R. Moldova”.
Potrivit lui Nicu Popescu, Uniunea Europeană va veni cu o listă concretă de sancțiuni deja în timpul apropiat. Întrebat de jurnaliști despre „ce dovezi, pe lângă declarații politice, a prezentat Republica Moldova în Parlamentul European, care săptămâna trecută a votat pentru aplicarea sancțiunilor, în sprijinul acuzațiilor că anumite persoane vor într-adevăr să destabilizeze situația din Moldova?”, Popescu a răspuns evaziv.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Aceste decizii sunt luate de UE, sau în cazul Declaraţiei Parlamentului European parlamentarii europeni votează aceste declaraţii ale Parlamentului European. Sunt nişte decizii luate de către statele membre ai UE care în viitorul apropiat vor veni cu precizările necesare privind persoanele care vor fi incluse în lista de sancţiuni a UE”.
Jurnaliştii nu au primit răspuns nici la întrebarea au fost oare o tentativă de destabilizare protestele organizate în 2016 de PAS, Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Nostru şi PSRM, când protestatarii au luat cu asalt Parlamentul, şi drept urmare unii polițiști au avut de suferit.
NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Eu nu am ce să comentez la această constatare care nu mi se pare o descriere corectă a situaţiei. Ceea ce pot să vă spun eu este că astăzi R. Moldova este ţinta unor atacuri hibride. Există indivizi care au furat foarte mulţi bani de la fiecare cetăţean al R. Moldova şi utilizează aceşti bani şi aceste fonduri pentru a aduce violenţa pe străzile noastre”.
La rândul lor, organizatorii recentelor mitinguri antiguvernamentale au subliniat în repetate rânduri că aceste proteste sunt pașnice, acuzând autoritățile și Poliția că obstrucționează libertatea de exprimare a cetățenilor. Forţele de ordine și reprezentanţii Puterii, la rândul lor, au declarat că au prevenit tentative de destabilizare.
În ceea ce privește sancțiunile UE împotriva mai multor oameni de afaceri moldoveni, potrivit portalului EUobserver, în 24 aprilie, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE un proiect de sancțiuni împotriva bussinesmanilor moldoveni care, potrivit publicației, încearcă să răstoarne Guvernul pro-vest de la Chişinău.
La rândul său, portalul European Pravda, citând EUobserver, scrie că proiectul de sancțiuni de 14 pagini prevede interdicția de intrare în UE și înghețarea activelor pentru „subiecții sau entităţile” care „amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova”. Proiectul încă nu dă numele persoanelor care vor fi supuse sancțiunilor UE. Totuși, potrivit publicației, în listă ar trebui să fie cel puțin două nume: Ilan Shor, fondatorul și donatorul partidului cu același nume, care, după cum sa indicat, stă în spatele protestelor antiguvernamentale, și Vladimir Plahotniuc, un oligarh care a fost acuzat de influență din umbră asupra autorităților moldovene, scrie European Pravda. Ilan Shor a calificat sancțiunile care i-au fost impuse anterior la îndemnul autorităților moldovene drept represalii politice. Autoritățile neagă aceste acuzații.