Conform constatărilor Centrului de Resurse Juridice, cererile de arest înaintate de procurorii moldoveni sunt examinate superficial de către judecătorii de instrucție, rezultând o rată înaltă a încătușărilor nejustificate. Astfel, din cele 1643 de cereri depuse de acuzatori anul trecut, 1502 sau 91% au fost acceptate. Potrivit raportului, numărul arestărilor nejustificate autorizate de magistrați crește constant din 2019.
„Aceste rate înalte ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficacitatea supravegherii judiciare a procedurilor de arest. (…) Studiul arată menținerea practicii de folosire excesivă a arestului. În cel puțin 30 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, Moldova a fost condamnată din cauza motivației insuficiente a deciziilor judecătorești. Magistrații folosesc de obicei „copy-paste”, mai ales când prelungesc detenția”, se spune în raportul Centrului de Resurse Juridice.
Experţii CRJM au îndemnat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să solicite autorităților moldovenești asigurarea că judecătorii și procurorii naționali vor respecta în practică Art. 5 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului care garantează dreptul la libertate și siguranţa persoanei, că cerințele legale pentru numirea în calitate de judecător de instrucție oferă garanții suficiente pentru exercitarea obiectivă a atribuțiilor şi că orice persoană reținută sau arestată cu încălcarea Art. 5 CEDO să poată solicita despăgubiri, indiferent de hotărârea pronunțată asupra fondului acuzațiilor aduse împotriva sa.
Am contactat Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii pentru comentarii cu privire la aceste constatări. Reprezentanții CSJ au cerut să le transmitem solicitarea în scris, la care încă nu am primit răspuns. La rândul său, membrul CSM, Ion Guzun, ne-a scris într-un mesaj că „Centrul de Resurse Juridice din Moldova nu a consultat în avans Consiliul Superior al Magistraturii despre concluziile și constatările din acest document.
CSM le va analiza și va lua deciziile care se impun pentru a îmbunătăți practica instanțelor judecătorești”, a menţionat Guzun.
Anterior, Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook de ce în Republica Moldova sunt adesea folosite arestări preventive, iar apoi suspecții sunt plasați în arest la domiciliu sau sub control judiciar. “La etapa de urmărire penală, atunci când se colectează activ probele, se intervievează martorii, etc. este important să se asigure că bănuitul nu ascunde probele, nu influențează martorii, sau nu fuge din țară. Din acest motiv, în cazuri când un asemenea risc este, bănuitul este arestat, pentru un termen de 30 zile. În acest timp organul de urmărire penală întreprinde toate măsurile să adune toate dovezile cele mai importante, sa intervieveze toți care cunosc sau au participat la infracțiune”, a scris Stamate pe rețeaua de socializare.
OLESEA STAMATE, președintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi: «La etapa de urmărire penală, atunci când se colectează activ probele, se intervievează martorii, etc. este important să se asigure că bănuitul nu ascunde probele, nu influențează martorii, sau nu fuge din țară. Din acest motiv, în cazuri când un asemenea risc este, bănuitul este arestat, pentru un termen de 30 zile. În acest timp organul de urmărire penală întreprinde toate măsurile să adune toate dovezile cele mai importante, sa intervieveze toți care cunosc sau au participat la infracțiune.»
”Iar după ce această muncă a fost făcută nu mai poate fi justificată în fața judecătorului menținerea în arest, şi atunci suspectul este plasat fie în arest la domiciliu, fie sub control judiciar ca să nu poată părăsi țara”, a menţionat parlamentarul.
Totodată, Olesea Stamate a recunoscut că menținerea în arest a unei persoane bănuite, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanţa de judecată, este contrar legii, şi contrar practicii CEDO, şi că statul nostru poate fi şi a fost condamnat de CEDO pentru ţinerea în arest a persoanelor a căror vinovăţie încă nu a fost constatată de instanță. Cu toate acestea, parlamentarul consideră justificată o astfel de măsură. „Noi vrem ca marii hoți să stea la pușcărie. Și vor sta”, a scris președintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi pe pagina sa de socializare în luna mai a anului trecut.