Republica Moldova are în Constituție statutul de neutralitate și atunci când decide să schimbe această postură, chestiunea apropierii acestei țări de NATO poate fi adusă în discuție, a declarat marți președintele Klaus Iohannis, scrie caleaeuropeana.ro.
Întrebat în cadrul unor declarații de presă premergătoare summitului NATO de la Vilnius despre perspectiva ca Republica Moldova să se apropie de Alianța Nord-Atlantică, Klaus Iohannis a evocat statutul neutru din punct de vedere militar al țării vecine.
“Moldova are în Constituție statutul de neutralitate și atunci când decide să schimbe această postură, chestiunea poate fi pusă în discuție fără nicio problemă“, a spus șeful statului.
În cadrul declarațiilor sale inițiale, președintele a precizat că printre obiectivele României se numără sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei.
“Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susținerea consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova“, a punctat el.
Liderii NATO se reunesc marți și miercuri la Vilnius pentru un summit în încercarea de a depăși diviziunile privind candidatura de aderare a Ucrainei, după ce s-a ajuns la un acord pentru ridicarea blocării de către Turcia a aderării Suediei la alianța militară, iar secretarul general Jens Stoltenberg a promis că declarația finală a summitului va transmite un mesaj puternic și pozitiv pentru viitorul aderării Ucrainei la NATO.
Summitul din capitala lituaniană va fi dominat de repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina, liderii urmând să aprobe primele planuri cuprinzătoare ale NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a se apăra împotriva oricărui atac din partea Moscovei.
Republica Moldova va fi reprezentată marți și miercuri la summitul NATO de la Vilnius de ministrul de externe Nicu Popescu, care va participa la o reuniune a miniștrilor de externe aliați în marja reuniunii Consiliului Nord-Atlantic la nivelul celor 31 de șefi de state și de guverne euro-atlantice.
După ce la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București din noiembrie 2022 Republica Moldova a participat pentru prima dată prin ministrul său de externe, România va urmări să intensifice, precum la summit-urile precedente, menționarea R. Moldova în declarația finală a summitului, mai ales în contextul parcursului său european.
Republica Moldova va participa la nivel de ministru de externe pentru prima dată la un summit NATO după ce în 2016 a participat la nivel de ministru al apărării.
Prezența Republicii Moldova la Vilnius, după cea de la București din noiembrie 2022, se va putea reflecta în creșterea sprijinului aliaților, inclusiv al României, pentru Chișinău și pentru eforturile de întărire a capacității de apărare și de modernizare a forțelor armate.
De altfel, potrivit obiectivelor validate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru summitul de la Vilnius, România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, președintele Iohannis subliniind recent că “securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”.
La reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO din februarie, aliații au convenit asupra unui pachet consolidat de consolidare a capacităților de apărare pentru a sprijini dezvoltarea și modernizarea instituțiilor de apărare și securitate ale Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul securității cibernetice, al comunicării strategice și al instruirii și educației.
Amintim că miniștrii de externe din țările NATO, reuniți în premieră la București la acest nivel, au agreat la finalul lunii noiembrie a anului 2022 să intensifice sprijinul pentru partenerii din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
La summitul NATO de la Madrid din iunie 2022 cele 30 de state membre ale NATO au adoptat, la solicitarea “majoră” a României, pachete de sprijin și asistență pentru țările partenere Georgia și Republica Moldova, măsurile decise fiind gândite pentru a consolida reziliența acestor țări și a le menține independența.