Felul în care Parlamentul a exclus sintagma „limba moldovenească” din toate legile stîrnește o mare nedumerire. „Felul în care s-a făcut, sînt virgule, virgule, virgule. Pe lîngă limba română, care a ajuns în Constituția RM, vor fi incluse în Constituție și alte articole, care vor lovi în garanțiile noastre constituționale, legate de drepturile omului, scrie Noi.MD
Modificarea Constiției pentru lege tehnică lovește într-un principiu care se numește supremația Constituției și anumitele garanții care acordă o stabilitate acestei Constituții”, a declarat analistul politic Teodor Cîrnaț.
În cadrul unei emisiuni televizate, Teodor Cîrnaț spune că modalitatea prin care limba moldovenească a fost exclusă din toate legile denotă faptul că Constituția RM nu este nici pe departe una rigidă cum s-a crezut, iar Parlamentul nu a socotit de cuviință să adopte o lege prin care să reglementeze procedura de executare a hotărîrilor Curții Constituționale.
„Vă dau un exemplu: Constituția SUA are peste 200 de ani, adoptată la 1787 și cînd citești această constituție, care e formată din șapte articole și 27 de amendamente, îți pui mîinile-n cap. E puțină logică acolo. Inițial, nici drepturile omului nu erau scrise acolo. Dar, cum credeți, de ce a rezistat în timp? Fiindcă este foarte greu de modificat. E o constituție rigidă, dar timp de peste 200 de ani s-a încercat să fie modificată această constituție de peste 15 mii de ori și nu s-a reușit. Numai în 27 de cazuri s-a reușit modificarea ei. Această lege supremă face ca SUA să fie una dintre cele mai democratice state din lume, fiindcă-i acordă o anumită stabilitate. Tot așa spuneam și noi pînă mai ieri că Constituția RM este una rigidă, ceea ce înseamnă că revizuirea ei, nu modificarea, este reglementată negru pe alb în Constituție. Ce a făcut în prezent puterea că a executat o hotărîre a Curții Constituționale? Această hotărîre eu am criticat-o, dar ea este în vigoare. Întrebare: Cum executăm hotărîrile Curții Constituționale? La acest capitol, în RM nu există nicio lege. Eu spuneam că de la bun început trebuie de adoptat o lege, unde să fie scris negru pe alb „procedura de executare a hotărîrilor Curții Constituționale”, fiindcă în conformitate cu articolul 140 din Constituție, hotărîrile Curții sînt obligatorii și legile, dar și alte acte normative sînt declarate nule din momentul declarării lor neconstituționale, de aceea, dacă din 5 decembrie 2013, Parlamentul nu a socotit de cuviință să adopte o lege prin care să reglementeze procedura de executare a hotărîrilor Curții Constituționale, ce i-a încurcat actualului parlament să meargă pe această procedură? Inițial, adopți o lege, unde arăți acolo cum se execută hotărîrile CC, apoi în acea lege arăți că hotărîrile CC sînt temei de elaborare a unor acte de modificare a Constituției, după următoarea procedură, ceea ce însemnă că hotărîrea stă la baza elaborării acestui proiect de revizuire a Constituției. Ulterior, acest proiect este trimis la CC ca Curtea să verifice dacă proiectul de revizuire a Constituției corespunde cu conținutul hotărîrii sau nu. Atunci, de unde știe CC că ceea ce Parlamentul a introdus în articolul 13 corespunde hotărîrii sale, dacă nu i-a acordat acel aviz? Și după ce CC verifica acest proiect din nou și spunea că corespunde hotărîrii CC, atunci Parlamentul mergea la aspectul de votare. Dar cum s-a făcut, a deschis cutia pandorei”, declară analistul politic.
Potrivit lui Cîrnaț, pe viitor, puterea se va lupta pentru judecătorii CC, pentru că s-ar putea ca în componența CC să vină alți judecători cu altă orientare, cu altă tratare a limbii și să revizuiască hotărîrea din 5 decembrie 2013.
„Ca rezultat, în baza noii hotărîri, printr-o așa numită normă tehnică, revizuiești conținutul articolului 13. Tu nu ai nicio garanție că viitoarea componență a CC nu va adopta o altfel de hotărîre, fiindcă CC poate să-și revizuiască propriile hotărîri și dacă este așa, atunci puterea, prin astfel de mecanism va folosi CC să adopte astfel de hotărîri sau ce articole în prezent nu le place puterii. În prezent se vorbește foarte mult despre căsătoriile persoanelor de același sex. În Constituția RM avem o garanție, că familia, căsătoria se bazează pe liberul consimțămînt dintre bărbat și femeie.. CC va adopta o hotărîre care va spune diametral opus și această hotărîre, printr-o așa zisă normă tehnică va fi inclusă în CC și va fi parte componentă a Constituției. Ca rezultat, Constituția M devine o lege simplă, una flexibilă și cui nu-i e lene o va revizui după chipul și asemănarea lui”, adaugă Teodor Cîrnaț.
Chiar dacă decizia privind excluderea sintagmei „limba moldovenească” din toate legile Republicii Moldova, a stîrnit un val de critică, Parlamentul a votat, pe 16 martie curent, în lectura a doua, un proiect de lege în acest sens. Potrivit proiectului, vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.