Comisia Europeană va acorda Republicii Moldova 145 milioane euro, sub forma unei asistențe macrofinanciare. Din această sumă, 100 de milioane de euro va fi acordat țării noastre sub formă de împrumut. Anunțul a fost făcut de eurodeputatul, Siegfried Mureșan. Oficialul a mai precizat că a cerut ca procedurile în cazul acestui pachet de sprijin să fie accelerate.
Potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureșan, Comisia pentru bugete din Parlamentul European a votat luni, 17 aprilie, cu 35 voturi pentru, 0 abțineri și 1 vot împotrivă propunerea sa privind oferirea unei asistențe macrofinanciară de 145 de milioane de euro Republicii Moldova. Acesta a scris pe Facebook că ”Am solicitat colegilor din Comisia pentru bugete să avizăm decizia de asistență în forma propusă de Comisia Europeană și să nu depunem niciun amendament. În același timp, am cerut Comisiei pentru comerț internațional – comisie decidentă pe acest proiect legislativ – să procedeze la fel și să voteze propunerea Comisiei Europene fără amendamente.”, a scris europarlamentarul.
Oficialul a mai precizat că în data de 27 aprilie urmează votul în Comisia pentru comerț internațional, iar votul final, în plenul Parlamentului European, va avea loc, cel mai probabil, în luna mai. „Prin adoptarea la timp a asistenței macrofinanciare în Parlamentul European, ne vom asigura că banii vor ajunge în Moldova, până la finalul anului, în două tranșe ce vor fi virate în trimestrele 3 și 4 din 2023”, a mai scris Siegfried Mureșan.
SIEGFRIED MUREȘAN, eurodeputat
”Am solicitat colegilor din Comisia pentru bugete să avizăm decizia de asistență în forma propusă de Comisia Europeană și să nu depunem niciun amendament. În același timp, am cerut Comisiei pentru comerț internațional – comisie decidentă pe acest proiect legislativ – să procedeze la fel și să voteze propunerea Comisiei Europene fără amendamente”.
În luna ianuarie, Comisia Europeană a decis să majoreze cu 145 de milioane de euro asistența macrofinanciară a Republicii Moldova, pentru a ajuta țara noastră să-și acopere o parte din nevoile de finanțare suplimentare, să asigure stabilitatea macroeconomică și să implementeze noi reforme. Atunci, europarlamentarul Siegfried Mureșan spunea că din 145 de milioane de euro, circa 45 milioane vor fi acordate sub formă de granturi, iar 100 de milioane de euro – sub formă de împrumuturi în condiții favorabile de finanțare. Am încercat să aflăm de la Guvern, în ce condiții se oferă acest împrumut, la ce dobândă, dar și pentru ce perioadă, dar purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, ne-a spus că aceste detalii le putem afla de la Ministerul Finanțelor. Purtătorul de cuvânt al instituției, Cristina Nicolau, nu a răspuns, deocamdată, solicitării noastre.
Precizăm că acești bani se adaugă la datoria externă și internă a Moldovei. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, din 2019, datoria publică a țării s-a dublat, iar în luna februarie a acestui an, a depășit 100 de miliarde de lei. Circa 65 de miliarde de lei din această cifră reprezintă datoria externă a Guvernului, iar 35 miliarde – datoria internă. Potrivit economistului, în 2022, comparativ cu 2021, ajutorul extern alocat țării noastre practic s-a dublat. Dacă în 2021, Moldova a primit de la partenerii de peste hotare 9 miliarde de lei, atunci în 2022 au fost 17,7 miliarde, dintre care 13,2 miliarde – sub formă de împrumuturi.
Împrumuturile trebuie însă rambursate. După cum precizează în analiza sa Ioniță, anul trecut, Moldova, adică cetățenii, care contribuie cu taxe și impozite la formarea bugetului de stat, au plătit dobânzi de 2,7 miliarde de lei pentru împrumuturile interne şi externe. În acest an, Guvernul anticipează să achite 5,5 miliarde, o sumă record, a remarcat expertul.
Explicând necesitatea împrumuturilor externe, fostul ministru al Finanțelor, Dumitru Budianschi, a declarat, când a prezentat în Parlament, în luna decembrie a anului trecut, proiectul de lege privind bugetul pentru 2023, că „datorită împrumuturilor vom putea asigura funcționarea normală a statului.” De asemenea, comentând suma mare a datoriei publice, care la acea vreme se apropiase deja de 100 de miliarde de lei, fostul ministru al Finanțelor a spus că de vină este situația excepțională cu care s-a confruntat țara pe fundalul mai multor crize.