Actualmente, se întâmplă foarte multe lucrurii stranii, la nivel de stat, iar unele acțiuni ale guvernării în raport cu proiectele de infrastructură, ar putea fi interpretate drept un sabotaj De această părere este ex-ministrul Economiei, Octavian Calmîc. În cadrul emisiunii PULS de la Orizont TV, el a venit cu un șir de exemple privind folosirea resurselor investiționale, într-un ritm foarte lent, de către autorități.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al Economiei: „Viteza de rotație a banilor trebuie să fie mare și noi observăm foarte multe lucruri stranie, care se întâmplă. Mulți vor interpreta ca un sabotaj al autorităților la multe proiecte investiționale de infrastructură. Vorbim de interconexiunea Isaccea-Vulcănești-Chișinău, despre care s-a discutat foarte mult. Banii sunt disponibili din 2016, iar pentru acești bani, din 2018, noi plătim deja deservirea acestor credite. Ce s-a întâmplat până în 2023? Zero! Nu a fost debursată nici o tranșă. Iar peste 5 ani de zile, aceste credite trebuie să fie întoarse și vorbim de 200 de milioane de euro. Avem alt exemplu – modernizarea căii ferate a R. Moldova, 160 de milioane de dolari sau euro. Cât s-a valorificat până în prezent, în pofida garanțiilor de stat? În afară de cele 12 locomotive care au fost procurate, nimic. Ba din contra, accesăm alte credite pentru aceleași obiective de modernizare a infrastructurii, încă 50 de milioane”.
Bazându-se pe propria experiență, fostul ministru a fost nevoit să constate că asistăm la cea mai proastă calitate a actului de guvernare, accentuând că cei care se află la cârma instituțiilor, ar trăi într-o lume aparte.
OCTAVIAN CALMÎC, fost ministru al Economiei: „Calitatea actului de guvernare și calitatea specialiștilor, lasă de dorit. Eu am avut ocazia din 95 să fiu în cadrul instituțiilor guvernamentale și vreau să spun că acum este, probabil, cea mai proastă calitatea a actului de guvernare, din punct de vedere a comunicării, a calității documentelor care sunt generate, dar și ca efect pentru cei pe care-i încearcă să reglementeze. Conducerea instituțiilor se află într-o lume aparte, care pe deoparte este politizată, pe de altă parte este mai mult pe rețelele de socializare și se luptă cu imaginea – lucrează mai mult asupra imaginii, decât asupra activității ministeriale sau a instituțiilor guvernamentale în care sunt delegați”.
Deocamdată, reprezentanții puterii centrale nu au comentat aceste declarații.
Amintim că, întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) nu le-a achitat angajaților săi două luni de zile. Instituția le datorează circa 88 de milioane de lei.
Potrivit CFM, compania intenționează să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie. În total, compania are aproximativ 6,1 mii de angajați.
Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute în luna mai. Apoi, șeful CFM, Oleg Tofilat, a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Tofilat a remarcat că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.