Pe parcursul anilor precedenți, cei care se aflau la cârma țării, au tot evitat să folosească asemenea instrumente precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în rezolvarea conflictului transnistrean. O spune conferențiarul universitar, fostul deputat, Ștefan Urâtu. Potrivit acestuia, interesul politicienilor față de problematica transnistreană este unul minor, odată ce ei nu vor să se implice într-o problemă de lungă durată, nemaivorbind despre atragerea implicării organizațiilor internaționale.
ȘTEFAN URÂTU, conferențiar universitar: „Eu am folosit acest instrument (OSCE n.r.), într-un timp îndelungat aș spune, poate vreo 10 ani. Întâlnirile de la Varșovia care se fac de obicei în septembrie sau octombrie și foarte des mergeam cu rapoarte de alternativă, din partea Republicii Moldova. Cu regret, din partea statului veneau niște persoane care le-a ajuns rândul să meargă și ei în străinătate(…) Astea sunt instrumente – ONU, OSCE și altele, sunt niște instrumente. Dacă ele au fost primite aici și lăsate așa, fără a fi folosite, când societatea civilă ar trebui să meargă și să-i pună, să funcționeze, inclusiv pe organismele internaționale și pe structurile statale. Din păcate, noi, cetățenii Republicii Moldova, de la Voronin încoace, nu mai avem instrumente eficiente pentru a impune poziția”.
Amintim că, la începutul lunii august, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a avut o întrevedere cu reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, însoțit de șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, Kelly Keiderling.
În cadrul ședinței, vicepremierul a trecut în revistă situația curentă în dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, cu mențiunea că în anul 2023 au avut loc 2 întrevederi ale reprezentanților politici și 5 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale, precum și cu precizarea că în formatele de interacțiune existente, Chișinăul promovează politici de reintegrare a țării și de rezolvare a problemelor stringente ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
„A fost transmis mesajul privind necesitatea schimbării tacticii Tiraspolului de a accepta ședințe de lucru doar la sediile din orașelor Tiraspol și Bender ale Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu politizarea artificială a unei probleme inexistente, pretinsa existență a barierelor în calea liberei circulații pe malul drept motivate de incriminarea separatismului în legislația națională, și care în realitate e o imagine inversată în lumina restricțiilor și obstacolelor menținute abuziv de către Tiraspol în/dinspre localitățile din regiunea transnistreană”, se menționa într-un comunicat de presă al Executivului.