Cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia, deoarece nu vor să trăiască ca parte a Azerbaidjanului și se tem de epurarea etnică, a declarat duminică conducerea regiunii separatiste, pentru Reuters, scrie digi24.ro.
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care a scăpat de sub controlul Baku de la destrămarea Uniunii Sovietice, au fost forțați să declare o încetare a focului la 20 septembrie, după o operațiune militară fulger, de 24 de ore, a armatei azere, mult mai numeroasă.
Azerbaidjanul spune că le va garanta drepturile și va integra regiunea, dar conducerea armenilor din Karabah a declarat pentru Reuters că aceștia vor pleca. Azerbaidjanul a negat în mod repetat orice intenție de a le face rău.
„Poporul nostru nu vrea să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. Nouăzeci și nouă virgulă nouă la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice”, a declarat, pentru Reuters, David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele autointitulatei Republici Artsakh.
El a spus că nu este clar când se vor deplasa armenii din Karabah pe coridorul Lachin, care leagă teritoriul de Armenia, unde premierul Nikol Pashinyan s-a confruntat cu apeluri la demisie pentru că nu a reușit să salveze Karabahul.
„Soarta sărmanilor noștri oameni va rămâne în istorie ca o rușine și o rușine pentru poporul armean și pentru întreaga lume civilizată”, a declarat Babayan. „Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu pentru păcatele lor”.
Procesul de predare a armelor luptătorilor de etnie armeană este în curs de desfășurare, a declarat Babayan.
Exodul atâtor oameni din Karabah marchează o nouă turnură în istoria tumultoasă a zonei muntoase, care de-a lungul secolelor a trecut sub stăpânirea persanilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor.
De asemenea, ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol și gaze, unde Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul se luptă pentru influență.
Victorie azeră
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt în mod decisiv unuia dintre „conflictele înghețate” vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Președintele Ilham Aliyev a declarat că mâna sa de fier a consemnat ideea unui Karabah independent de etnie armeană în istorie și că regiunea va fi transformată într-un „paradis” ca parte a Azerbaidjanului.
Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise și 400 rănite în operațiunea militară azeră. Soarta populației de etnie armeană a stârnit îngrijorări la Moscova, Washington și Bruxelles.
Nagorno-Karabah, cunoscut sub numele de Artsakh de către armeni, a fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât și de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnat ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul azer și au capturat teritoriul învecinat în ceea ce este cunoscut în prezent sub numele de Primul Război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise și peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutați.
În 2020, după zeci de ani de lupte, Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a câștigat decisiv cel de-al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile, străpungând rapid apărarea armeană și recucerind teritoriul din Karabah și din jurul acestuia. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii acuză Moscova că nu l-a garantat.
Autoritățile armene din regiune au declarat sâmbătă seara că aproximativ 150 de tone de produse umanitare din Rusia și alte 65 de tone de făină trimise de Comitetul Internațional al Crucii Roșii au ajuns în regiune.
„Având în vedere amploarea nevoilor umanitare, ne sporim prezența acolo cu personal specializat în sănătate, criminalistică, protecție și contaminare cu arme”, a precizat CICR într-un comunicat.
Cu 2.000 de membri ai forțelor de menținere a păcii în regiune, Rusia a precizat că, în conformitate cu termenii încetării focului, până sâmbătă au fost predate șase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc și sisteme portabile de apărare antiaeriană, precum și 22.000 de cartușe.
Președintele armean Pashinyan, care a acuzat public Rusia că nu a sprijinit Armenia, a declarat vineri că în Armenia a fost pregătit spațiu pentru 40.000 de persoane din Karabah.
Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creștini, pot pleca dacă doresc.
Ambulanțele au evacuat o parte dintre răniții din Nagorno-Karabah în Armenia, a relatat duminică agenția rusă de știri Interfax, citând ministerul armean al sănătății.
Secretarul de stat american Antony Blinken, care a purtat discuții urgente cu Armenia și Azerbaidjan, a declarat pe rețelele de socializare: „Statele Unite vor continua să susțină ferm Armenia, suveranitatea și integritatea sa teritorială”.