Republica Nagorno-Karabah își va înceta existenţa din 1 ianuarie 2024. Decretul care prevede acest lucru a fost semnat de șeful regiunii nerecunoscute Samvel Şahramanean. Populația din Karabah este îndemnată să se familiarizeze cu toate condițiile de reintegrare propuse de Azerbaidjan pentru a decide cu privire la revenirea sau șederea pe acest teritoriu. La rândul său, premierul Armeniei a denunţat „epurarea etnică” din enclavă, transmite AGERPRES.
La o săptămână după o ofensivă victorioasă a Azerbaidjanului în teritoriu, după 30 de ani de conflict, președintele Republicii Nagorno-Karabah a semnat un decret privind încetarea din 1 ianuarie 2024 a acestei entități și dizolvarea tuturor instituțiilor și organizațiilor sale publice. Documentul menţionează că pasul are legătură cu actuala situație militaro-politică dificilă şi a fost dictat de prioritatea asigurării securității fizice și a intereselor vitale ale poporului. Prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinean, a declarat că țara nu a participat la negocierile dintre autoritățile republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah și Azerbaidjan, și a denunţat o acțiune de „epurare etnică”.
Asistentul președintelui azer Hikmet Gajiev, într-un interviu pentru Reuters, a subliniat că Baku va asigura drepturile și securitatea armenilor din Karabah în conformitate cu Constituția
Azerbaidjanului. Într-o discuţie cu Politico, el a mai spus că Baku a creat un grup de lucru guvernamental pentru soluţionarea problemelor umanitare, economice și sociale legate de integrarea locuitorilor din Nagorno-Karabah.
Semnarea decretului a fost o consecință a situației create în regiune după ce Azerbaidjanul a anunțat în 19 septembrie,
startul „operațiuni antiteroriste” în Nagorno-Karabah. A doua zi, Baku și Stepanakert au încheiat un acord de încetare a focului, care prevede evacuarea trupelor și echipamentelor militare armene, desființarea și dezarmarea armatei republicii nerecunoscute. Asta deşi autoritățile armene au negat prezența trupelor lor în Karabah. Printre cererile înaintate de Baku în cadrul „operațiunii antiteroriste” se număra demisia autorităților din Karabah și discuția despre reintegrare. În urma ultimei ciocniri armate, potrivit Karabahului, cel puțin 200 de persoane au fost ucise, Azerbaidjanul vorbeşte despre 192 de militari morţi. Potrivit Ministerului rus al Apărării, au decedat şi pacificatori ruși care asigurau transportul proviziilor umanitare.
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au suferit săptămâna trecută în 24 de ore o înfrângere militară care i-a forţat să capituleze în faţa Azerbaidjanului. După ce a sprijinit decenii la rândul teritoriul, de această dată Armenia nu a mai intervenit, scrie Agerpres.
Locuitorii din Nagorno-Karabah au început să părăsească regiunea în 24 septembrie. Guvernul armean a declarat joi că peste 65 de mii de oameni au intrat în țară. Potrivit datelor oficiale, în NagornoKarabah locuiau aproximativ 120 de mii de armeni.
Amintim că Republica Nagorno-Karabah a fost proclamată în 2 septembrie 1991 în limitele regiunii autonome și a unei părţi a teritoriilor adiacente ale fostei Republici Sovietice Azerbaidjan. Entitatea nu a fost recunoscută de niciun stat membru al ONU. Azerbaidjanul insista că Nagorno-Karabah este o parte inalienabilă a acestuia, iar Armenia, la rândul său, a sprijinit republica
nerecunoscută. Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a continuat din 1991, degenerând în mod repetat în ciocniri armate și ostilități masive.