Astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit în prima ședință, după deblocarea activității instituției, odată numirea celor trei membri CSM din partea Parlamentului. În mai puțin de o oră, noua componență a Consiliului a aprobat mai multe decizii incluse pe ordinea de zi, printre care cea de sesizare a Curții Constituționale, dar și planul de acțiuni al CSM pentru anul 2023. În total, pe ordinea de zi a Plenului au fost incluse nouă subiecte.
CSM s-a convocat în componența Ninei Cernat, președintele interimar al Consiliului și cei trei membri numiți recent de către Parlament, Alexandru Postică, Tatiana Ciaglic și Ion Guzun. În debutul ședinței, Cernat a ținut un discurs, în care a menționat caracterul tehnic al deciziilor aprobate.
NINA CERNAT, președinte interimar al CSM: „ Având componență limitată, Consiliul Superior al Magistraturii în această perioadă va avea competențe limitate, reducându-se la examinarea chestiunilor ce țin de activitatea consiliului, fără a fi examinate chestiuni ce țin de cariera judecătorului, supunerea la răspunderea disciplinară a acestuia, și altele.”
În continuare, cei trei membri non-judecători și președintele interimar au aprobat mai multe decizii. Printre acestea se numără una, de renunțare a lui Postică și Guzun la funcții judiciare pe care le-au deținut până să vină în CSM. În urma unei alte hotărâri, Centrului de Resurse Juridice va putea face un sondaj de opinie în randul judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justitie și combaterea corupției. La aceeași ședință a fost aprobată sesizarea Curții Constituționale.
Opinia înaltei instanțe se cere cu referire la controlul constituționalității a două articole din legea cu privire la CSM. Este vorba de articolul 9, cu privire la durata de patru ani a mandatului membrilor CSM și faptul că aceștia nu pot fi aleși pentru două mandate consecutive. Iar art. 15 prevede că ședința CSM este deliberativă dacă la ea participă cel puțin două treimi din membrii Consiliului.
Adresarea la Curte a fost aprobată cu trei voturi pro și unul împotrivă. La final, membrii CSM au răspuns la întrebările jurnaliștilor, una dintre care a fost despre cât de legală a fost aprobarea deciziilor, având în vedere că CSM nu funcționează în componență deplină.
ION GUZUN, membru CSM : „Consiliul Superior al Magistraturii are un mandat, având patru membri, trei numiți de Parlament, unul membru care este din rândul, care își exercită atribuțiile și legea stabilește că activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este funcțională și poate adopta hotărâri dacă la ședințele sale participă 2/3 din membrii săi.”
ALEXANDRU POSTICĂ, membru CSM : „Intenționat am subliniat caracterul tehnic al acestor hotărâri, mai mult ca atât am subliniat că indiferent de numărul total de membri sunt o serie de atribuții și obligații din partea judecătorilor care necesită a fi rezolvate.”
Adunarea Generală a Judecătorilor urma să aleagă patru din cinci candidați pentru Consiliul Superior al Magistraturii, care trecuse de verificarea comisiei de pre-vetting. Acest lucru însă nu sa întâmplat, pentru că cei care au contestat decizia Comisiei prevetting nu au primit încă răspuns, așa că a fost anunțată o pauză până în data de 28 aprilie.
Câțiva magistrați, inclusiv Liliana Catană și Victoria Sanduța, au criticat graba cu care se dorește crearea unui nou CSM, menționând că una dintre cele mai grave probleme ale sistemului judecătoresc este influența politicului.
Acuzații au fost respinse ulterior de către reprezentanții puterii. Maia Sandu a declarat că magistrații au decis să blocheze curățarea justiției și să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptății în Moldova. După ședința Cosiliului Suprem de Securitate, președintele a cerut Parlamentului să grăbească crearea Consiliului Sperior al Magistraturii şi să numească membrii non-judecători, astfel încăt CSM să fie funcțional în cel mult 30 de zile.
Într-o declarație comună emisă de Asociația Judecătorilor din Moldova și Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” a fost exprimată îngrijorarea cu privire la politizarea excesivă a acestui concept de reformă și proiectele de lege propuse spre adoptare, în regim de urgență. Membrii asociațiilor spun că experiența prevetting-ului este una controversată și un proces de umilire publică a judecătorilor.
Cele două forțe politice de opoziție din legislativ, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul ȘOR, la fel au acuzat puterea de ingerință în actul de Justiție. Chiar și așa, reprezentanții conducerii, inlusiv Igor Grosu, au declarat că reforma va continua, indiferent de rezistența pe care o opune sistemul. Președintele Parlamentului s-a arătat dezamăgit de calitatea discursurilor rostite în timpul Adunării Generale a Judecătorilor și i-a criticat pe magistrați pentru decizia de a întrerupe ședința, menționând că nu fac decât să tergiverseze procesul de curățare a sistemului.
Ulterior, Parlamentul a votat numirea primilor trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul non-judecătorilor, fiind vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun.
Candidaturile lor au fost susținute de 63 de parlamentari PAS. Potrivit articolului 122 din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii cuprinde în mod paritar atât judecători aleși de adunarea generală a judecătorilor și reprezentând toate nivelurile sistemului judiciar, cât și reprezentanți ai societății civile cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, afirmație invocată de magistratul de la Judecătoria Ungheni, Constantin Chilian la emisiunea „Puterea a Patra”.
Iar președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Dorin Popescu, a scris pe rețelele de socializare că CSM va fi considerat incomplet, dacă în componența sa vor intra doar șase membri, și nu 12, așa cum prevede legea. Cu toate acestea, alegerea celor trei membri ai Consiliului, din rândul societății civile, a fost calificată de reprezentanții puterii Igor Grosu și Maia Sandu ca pe o deblocare a situației în domeniul justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii este instituția care propune șefului statului numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, și le monitorizează activitatea, iar reformarea sectorului justiției este una cele nouă condiții puse Moldovei de Comisia Europeană, pentru aderarea țării la UE.